BacLaRomana

Ioan Slavici – viața și opera

—

de

Profesor Limba Română
în

Viața și Opera lui Ioan Slavici

Ioan Slavici, o personalitate emblematică a literaturii române, a văzut lumina zilei într-o zi friguroasă de ianuarie, în anul 1848.

S-a născut în localitatea Siria, situată în inima Munților Apuseni, aproape de orașul Arad. Familia sa era una modestă, tatăl său, Sava Slavici, exercitând meșteșugul de cojocar, iar mama, Elena, născută Borlea, îngrijind de cămin și de cei doi copii, Ioan fiind mezinul, după sora sa, Mariuca, cu cinci ani mai mare.

Educația lui Slavici a început în satul natal, unde a urmat cursurile școlii primare sub atenta îndrumare a dascălului Dimitrie Vostinari. Bunicul său, Mihai Fercu, a jucat, de asemenea, un rol important în formarea sa timpurie, fiind nu doar un bun povățuitor, dar și o sursă de inspirație, pe care mai târziu o va evoca în lucrarea sa autobiografică „Amintiri”.

Formarea Educațională și Profesională

  • Perioada primară și liceală:
    • 1854-1858: Școala primară în Siria, cu dascălul Dimitrie Vostinari.
    • 1859-1865: Liceul maghiar din Arad, clasele I—V, locuind în gazdă.
    • 1865-1867: Liceul Piarist din Timișoara, clasele VI—VII.
    • 1867-1868: Clasa a VIII-a la Liceul maghiar din Arad, oferind meditații de limba maghiară.
  • Studii universitare și activitatea studențească:
    • 1868: Bacalaureatul la Satu Mare și înscrierea la Universitatea din Budapesta la Drept și Științe.
    • 1869: Transferul la Facultatea de Drept din Viena și activitatea în cadrul Societății Petru Maior. Relația cu Eminescu și Junimea.
  • Debutul literar și activitatea profesională:
    • 1870-1871: Examenul de stat și debutul în „Convorbiri literare”. Activitatea în cadrul societății studentești „Romania juna” și căsătoria cu Ecaterina Szöke Magyarosy.
  • Anii de maturitate și consacrare:
    • 1872-1880: Publicații literare în „Convorbiri literare”, activitate de avocat și profesorat la diverse instituții de învățământ. Divorțul de Ecaterina și căsătoria cu Eleonora Tănăsescu.
  • Angajamentul politic și închisorile:
    • 1881-1892: Calatorii studiase, medalia „Bene merenti”, activitatea politică și editorială. Implicarea în Memorandumul românilor din Transilvania și Ungaria.
  • Ultimii ani și moartea:
    • 1893-1925: Conducerea „Vatrei”, director la Institutul Ioan Otetelesanu, colaborări literare și arestări politice. Ultimul deceniu, marcat de recunoaștere literară, probleme de sănătate și moartea în 1925.

Opere scrise de Ioan Slavici

Comedii

  • Fata de birău (1871)
  • Toane sau Vorbe de clacă (1875)
  • Polipul unchiului (1875)

Drame istorice

  • Bogdan Vodă (1876)
  • Gaspar Graziani (1888)

Povești

  • Zâna Zorilor
  • Florița din codru
  • Doi feți cu stea în frunte
  • Păcală în satul lui
  • Spaima zmeilor
  • Rodul tainic
  • Ileana cea șireată
  • Ioanea mamei
  • Petrea prostul
  • Limir-împărat
  • Băiet sărac
  • Împăratul șerpilor
  • Doi frați buni
  • Băiat sărac și horopsit
  • Nărodul curții
  • Negru împărat
  • Peștele pe brazdă
  • Stan Bolovan
  • Boierul și Păcală

Nuvele

  • Popa Tanda (1873)
  • Scormon (1875)
  • La crucea din sat (1876)
  • Crucile roșii (1876)
  • O viață pierdută (1876)
  • Gura satului (1878)
  • Budulea Taichii (1880)
  • Moara cu noroc (1880)
  • Pădureanca (1884)
  • Comoara (1896)
  • Vatra părăsită (1900)
  • La răscruci (1906)
  • Pascal, săracul (1920)

Romane

  • Mara (1894)
  • Din bătrâni (1902)
  • Din bătrâni. Manea (1905)
  • Corbei (1906)
  • Din două lumi (1920)
  • Cel din urmă armaș (1923)
  • Din păcat în păcat (1924)

Opere BAC de Ioan Slavici